Nu este uimitor?…


Nu este uimitor?… cum cineva este capabil să îţi atingă inima… pur şi simplu, doar … atingându-ţi… pielea… sau… ţinându-ţi mâna în a lui … simţi?… simţi cum toate astea îţi cuprind sufletul?…

Nu este uimitorNu este uimitor?… cum te aduce în lumea sa…  şi ea devine lumea ta… Uimitor!… Nu-i aşa?
Cu dragoste, Lilium

Reclame

O zi…


Aş dori ca într-una din zile, când mă trezesc să fiu… înapoi, în timp… Să înţeleg că ceea ce laşi, este pierdut… că, timpul care trece nu va veni înapoi şi… că nu întotdeauna poţi să urmezi pe toată lumea, pentru că sfârşeşti prin a nu mai şti ce va rămâne din tine… Aş dori ca azi să mai am încă puterea să cred că experienţa nu rămâne doar scop în sine… să visez o viaţă care îmi zâmbeşte… să sper că va există un mâine mai bun decât astăzi şi… să am capacitatea de a-mi trăi viaţa complet, fără teamă, fără prea multă raţiune şi… fără să-mi pun prea multe întrebări!… acum, chiar cred că visez!  🙂

O zi..Iată… sunt zile când totul devine o problema fără o soluţie… Eu, care ştiu să văd binele chiar şi când este cel mai rău… optimistă prin natură… cred că, un cuvânt de alinare şi speranţă îl pot găsi pentru oricine… Totuşi, astăzi, nu sunt nimic din toate acestea… Nostalgia se amestecă cu melancolia, devenind… tristeţe acută, dezamăgire imensă… Totul mă transformă în victima mea proprie , a trecutului ca şi al prezentului… Confuzie şi amărăciune… este tot ceea ce rămâne după o astfel de zi… da… am spus bine… mâine aceste gânduri vor trece…
Cu dragoste, Lilium

Exerciţiu de imaginaţie…


Imaginaţi-vă şi întrebaţi-vă… oare, fiecare dintre acele persoane cu care aţi purtat conversaţii în nenumărate ocazii, v-au ascultat de fapt?… imaginaţi-vă cât de mică ar fi fost lumea noastră, dacă alţii ar fi putut să o reducă?…

Exercitiu de imaginatie…Ştii?!… indiferent cine esti… indiferent de ceea ce doreşti să realizezi… nu lăsa pe nimeni!…Şi vorbesc serios când spun, pe nimeni!…  nimeni nu trebuie să te judece… sau dacă te judecă, nu te opri din drumul tău!… nu lăsa pe nimeni…nici măcar o dată…  să îţi spună că nu poţi… Fii tu dovada absolută că în viaţă, cel mai important lucru este… de a crede în tine…
Mergi mai departe…şi crede că poţi!… Da, Tu Poţi…şi lumea, e a ta!
Cu dragoste, Lilium

 

Goi în apele vieţii…


Mă împingi în visare… depărtare de-o şoaptă… atât de departe cât o şoaptă ar putea transporta un sărut… şi mi-ai trimis dorul tău…  printr-o imagine pe care o văd doar ochii mei… şi am văzut foamea ta, de mine… inima mea aleargă… şi degetele mele trasează linii şi contururi  imaginare… ca şi cum ai fi în braţele mele… în patul meu…  şi parcă acea imaginea se desprinde… imaginea dorinţei tale şi a mea deopotrivă… se contopesc amândouă, într-o descriere perfectă a dragostei…

Goi în apele vietii..Împreună , în locul nostru secret, iubitul meu…  unde este cald… şi suntem ascunşi de toată lumea… am nevoie să fiu aici, cu tine, acum… goi şi singuri…  irevocabil expuşi iubirii… sinceri în emoţii şi suflet … faţă în faţă… trupuri lipite… îngemănaţi şi indivizibili… Pielea mea goală sub buzele tale, mişcarea şoldurilor… un val pe care îl stăpâneşti şi navighezi…
Lasă-mă să-ţi şoptesc cuvinte pe care nimeni altcineva nu ţi le va spune… lasă-mă să te ating în locuri unde numai eu îndrăznesc…lasă-mă să te gust aşa cum numai eu pot… să ne trăim viaţa împreună… la modul nostru…
Vom învăţa să creştem sămânţa dragostei…  ne vom scălda goi în apele vieţii… gustând fiecare nuanţă subtilă a ei… şi ne vom scufunda în cele mai simple de plăceri… împreună… singuri, ascunşi de lume…
Cu dragoste, Lilium

Când…


Fără tine mainile mele au nici un scop… şi aşa… ele pur şi simplu se odihnesc în poala mea…  în linişte… cu răbdare… aşteptând…dar… te întreb ceva… nu te superi, da?…

Cand..Când a fost ultima oară?… Ultima dată când cineva te-a sărutat…Cu dorinţă şi cu pasiune… Ultima dată când cineva te-a sărutat?… ca şi cum a însemnat ceva, cu adevărat… ca şi cum te-ar fi dorit… doar pe tine şi numai pe tine…ca şi cum nu ar mai fi existat nimeni altcineva pe lume… cu excepţia … Ta…
Când a fost ultima dată când cineva te-a sărutat?…Ca şi cum avea cu adevărat nevoie de tine… te dorea … Te iubea… Nu ţi s-a întâmplat?… păcat!… cred că, nici mie…

Cu dragoste, Lilium

Oglinda…


Ea nu s-a putut abţine… a încercat să nu… dar, era doar un obicei acum… se uita la ea în oglindă după duş… se privea, se evalua, suspina…şi îşi agită capul şi încerca din greu să nu plângă… Ar fi vrut să se întoarcă şi să plece… Umerii îi erau căzuţi şi inima îi trăsări un pic… El se uita la ea…ura să o vadă aşa… El nu putea înţelege tristeţea din ochii ei  sau faptul că ea, nu dorea să îi împărtăşească gândurile ce o tulburau…

Oglinda..Şi aştepta… nu putea face altfel… ea continua să se privească tristă în oglindă… s-a strecurat până în spatele ei şi a luat-o în braţe… ţinând-o lângă el  şi trăgând-o de-o parte… „mai caută, draga mea… dar spune-mi ce vezi”…  ea, a început să enumere toate defectele pe care le-a văzut cu la ea în oglindă… vorbea cu vocea stinsă, şoptit… despre sâni cazuţi, de piele, de dungi care îi marcau şoldurile şi abdomenul… şi lacrimi de ruşine îi brăzdau obrajii în timp ce vorbea… vocea ei era ca o şoaptă, de dezamăgire… inima lui se rupse de durere…
A luat o gură de aer, şi-a înghiţit lacrimile… şi răguşit îi şopti la ureche… „Aceşti sânii care îţi cad, aşa cum spui tu că fac… au oferit hrană copiilor noştri şi… comfort şi plăcere… pentru mine… pielea, care nu mai este aşa de fermă…arată lupta pe care ai dus-o… pentru a fi sănătoasă şi de a trăi mai mult… ca să putem îmbătrâni împreună… Aceste dungi?… Ele sunt o poveste despre Viaţa care a crescut în tine… pe care am creat-o, împreună în dragoste… şi tu… ai purtat-o în tine… abnegaţie  şi frumuseţe… pentru că ai luptat din greu, pentru a o aduce în siguranţă în această lume”…
Şi-a respirat din nou, profund … „Poţi vedea defectele şi lucrurile de tăiat sau de ascuns… Dar eu văd femeia pe care o iubesc… Care m-a mângâiat, care m-a sprijinit, care m-a iubit… Şi care este a  mea!…  Eu văd poezia în mişcare şi frumuseţea personificată… Şi pe cineva cu care vreau să fac dragoste, toate zilele vieţii noastre…
Dar, mai întâi… Oglinda dispare… singura reflecţie de care ai nevoie şi contează… este cea pe care o  vezi în ochii mei… reflectată în dragostea mea”…  Şi el a sărutat-o, tinând-o strâns la pieptul său…
Cu dragoste, Lilium

Condu-mă…în lumea ta şi-a mea…


Condu-mă… găseşte ritmul paşilor… şi du-mă pe aripi de poveste… opreşte acest moment… îngheaţă-l în timp…

Condu-maIa-mi mâna… Inima… mintea… supune-ţi sufletul… voi fi a ta mereu, la fel… te rog să mă conduci… în lumea ta şi-a mea…
Cu dragoste, Lilium