Ea aşteaptă…


Amintirea atingerii mâinilor iubitului alergând peste pielea ei…. modul în care limbii lui îi plăcea să joace pe lobii urechilor ei… felul cum îi simţea răsuflarea fierbinte pe gâtul ei… cum îi transmitea intenţia lui prin ochii care se plimbau peste trupul ei… cum se aţinteau asupra sânilor ei şi privindu-i îşi lingea buzele flămânde… sau privirea sugestivă când îi urmărea fundul… mâinile hapsâne care se înfigeau în carnea ei… dar, tratamentul special era… ochii lui fixându-I pe ai ei… ca şi cum ar fi dorit să intre adânc în interiorul ei… să facă parte din ea…

nudo con brividiŞi aşa, cu trupul plin de fior şi căldură… ea aşteaptă… şi se întreabă… când…
Cu dragoste, Lilium

Rain…


„Trup, suflet…inima…Simt doar nevoia unei singure mangaieri….imense …..o mangaiere care cuprinde trup si suflet, care nu doare, nu raneste, nu intarzie…nu intreaba…doar mangaie …necontenit… dincolo de pielea infiorata, dincolo de placere si durere…in interior… adanc! Dincolo de cine sunt, cine esti…cine suntem…sau cine am putea fi… Pentru o clipa infinit de lunga m-as rasfata sub aceasta mangaiere…sub fiorii dragostei si-a dansului din ploaia uda”… un anonim