Palate clădite din vise…


Am știut că te iubesc din prima clipă și că nu mai există cale de întoarcere când mi-am pus brațele în jurul gâtului tău pentru a zecea oară în acea noapte… de atunci, nu mi-am putut ține mâinile departe de tine și nici capul de pieptul tău pentru că…  eram acasă… După toți acești ani (și sunt mulți, la naibilui) să știi că, concluzia este aceeași… niciodată nu am să-ți dau drumul din brațele mele pentru că iubirea mea nu are altă cale… știi foarte bine, la fel ca mine, că cele mai frumoase lucruri în viață nu doar lucrurile materiale… sunt oamenii dragi pe care îi porți în suflet, amintirile frumoase, sentimentele și momentele care ți-au făcut sufletul să zâmbească, să râdă de fericire!…

Lucruri mici..… azi, ne doresc să ne facem sufletele să râdă cât mai mult și să-și clădească palate din vise, împreună…Te iubesc, iubire!

i loveCu dragoste, Lilium

… ţine capul sus!


Atunci când o femeie puternică este dărâmată, ar fi mai bine pentru tine să nu crezi că ea va rămâne acolo pentru mult timp… va găsi întotdeauna în ea puterea să se adune, să se ridice și să meargă mai departe…

O femeie puternică nu se va opri niciodată din a crede în îndeplinirea viselor sale… și va continua să meargă înainte datorită propriei credinţe, indiferent de dificultăţile care îi apar în cale…

O femeie puternică acceptă că este departe de a fi perfectă și că poate face greșeală după greșeală… pentru simplu motiv că nu trăiești cu adevărat dacă nu și greșești… și cel mai important, nu uită să îi mulţumească lui Dumnezeu pentru mila sa, de fiecare dată când greșește..tine capul sus copyO femeie puternică zâmbeşte, chiar dacă mii de lacrimi îi inundă ochii și chipul… de dragul celor pe care-i iubește… Ea ţine capul sus, alungându-și îndoielile şi temerile ce-o frământă…

O femeie puternică ştie că nici măcar una dintre durerile ei, nu este în zadar… Ea înţelege că inima ei este în mâinile celor pe care îi iubește… și chiar dacă aceștia i-o vor rupe în milioane de bucăți, ea le va aduna și le-o va dărui din nou… cu dragoste…

O femeie puternică are încredere că Dumnezeu îi va umple viaţa cu frumusețe și fericire… așa cum după durere și întuneric urmează lumina și bucuria…

Și mai știe… să fie o adevarată doamnă chiar și atunci când lumea ei este pe cale să se prăbușească… știe să fie parte din viaţa ta, trăiește și respiră odată cu tine, există pentru tine… caută și găsește drumul depăşind orice dificultate ce-i apare în cale…

… și crede în tine… pentru că asta o face puternică…

Cu dragoste, Lilium

Trenuri și gări… femei și bărbați… șanșe și neșanse…


Multă vreme mi-am petrecut timpul privind trenurile care au trecut prin gara mea… în unele, am avut curajul să mă urc… si poate am coborat prea devreme, neavând îndeajuns curaj pentru a ajunge la capăt de linie… în altele, am rămas… dar acelea s-au dovedit a fi nepotrivite pentru mine, m-au abatut de la traseul meu si au urmat doar drumul lor…

Singura mea temere este aceea că poate am coborat prea devreme din trenul care era îmi era destinat mie… și că, poate am poposit și m-am agatat cu disperare de acela care nu mă duce nicaieri…

Trenuri si gari..Trenuri și gări… femei și bărbați… șanșe și neșanse… răspunsuri și întrebări…

Fiecare a încercat măcar o data să alerge după trenul care deja plecase, deși știa că nu va  opri… mereu se întâmplă așa… alergi, alergi ca un nebun și încerci să îl prinzi, să te agăți de el… până când obosești și simți că ai rămas fără aer… încerci mereu, spunându-ți că nu se știe niciodată… poate un miracol îl va face să se oprească… la fel cum un surâs dintr-o fotografie te face să poposești o clipă… lângă ea…  și parcă simți căldura ochilor care te îmbrățișează ca să nu-ți mai fie dor… și… poate măcar o dată va trage semnalul de alarmă… și trenul va frâna… o frână care poate deschide poarta pentru libertatea inimii… Momente mici, pline la refuz de minunata fericire… Nu, nu este deloc optimism debordant… e doar iubire, e dragostea știi?… 

Toți înteabă și se întreabă, ce este bărbatul sau ce este femeia… și mai mereu, primesc și dau răspunsuri greșite… ei, femeia, bărbatul, sunt ceea ce sunt… suntem noi, cu defectele noastre și calitățile noastre… și nu există nici o definiție care să ilustreze cu exactitate spiritul sau inima cuiva…

Oh, doamne!… câte lucruri inventam atunci când suntem speriați şi dorim să fim salvați… Cel mai adesea, iubirea adevărată are mânecile suflecate, mizeria si murdaria i-au întinat brațele… și sudoarea picură pe frunte… Dragostea adevărată ne cere să facem lucruri dificile… a ne ierta unul pe altul, a ne sprijini visele… mângâieri în vremuri de durere… a sufletului obosit…

tren in zapada… nu trebuie să schimbăm pe nimeni și nu trebuie să cerem cuiva ceea ce noi nu suntem capabili să oferim… Fii cu cineva de care nu trebuie să te ascunzi în nici un fel… cu cineva care ştie totul şi încă te iubeşte… o persoană despre care poţi spune toată viaţa ta că este acela care merită să împarţi o viaţă…

Dar… ai grijă!… cât timp ești preocupat să alergi după trenul care nu are aceeași direcție cu tine… posibil să-l pierzi pe acela care a oprit, te-a așteptat, dar ai fost prea ocupat cu amăgiri ca să-l observi… și a plecat… într-un spațiu de un vis al unui gând infinit de iubire… călătorie la care tu doar ai visat…

Cu dragoste, Lilium

Dilemă: Dragoste sau cursă cu obstacole?…


Dragostea nu are nici greutate, nici înălţime, nici adâncime… nu există nici o unitate de măsură care poate da cu precizie valoarea sa… Îţi face inima să bată mai repede decât un ceas gigantic, îţi face să strălucească ochii precum un cer împânzit cu puzderii de stele… te gândeşti la o mie de cuvinte pentru a le spune persoanei pe care o iubeşti imediat ce o întâlneşti…

…dar, când cei doi îndrăgostiţi se găsesc unul în faţa celuilalt, nu îşi mai amintesc nici măcar una din frazele drăguţe pe care le-au gândit pentru persoana iubită… se privesc  în ochi şi nu vorbesc… singurul lucru pe care îl aud este sunetul a două inimi îndrăgostite care bat nebuneşte… şi un „te iubesc” suspendat în aer… tăcere… cei doi se îmbrăţişează atât de strâns încât nu mai pot nici măcar să respire… gesturile şi privirile înlocuiesc cuvintele… şi sunt tot ce contează cu adevărat…
Dilema- Dragoste sau cursa cu obstacole..Declarăm că suntem îndrăgostiţi unul de celălalt… deci, atunci când dragostea  din noi este atât de mare încât trupul nostru nu îi mai ajunge şi ar vrea să cuprindă întreg universul cu imensitatea sa, logic ar fi ca… ea, dragostea să depăşeaşcă orice obstacol… corect?… aşa spun toţi… dacă ne iubim, împreună reuşim să depăşim orice greutate sau provocare… mă înşel?… n-aş prea crede… nu că acum, mă face să vorbesc acea speranţă săracă, puţină şi fragilă care mi-a mai rămas… dar este cu adevărat absurd cum nu înţelegem că sarcina noastră ar trebui să fie aceea de a face fericită persoana iubită… protejând-o şi iubind-o cât de mult putem… şi nu aceea de a ne înscrie la o cursă cu obstacole pentru a ne da seama cât de loiali suntem unul altuia sau cât de mult ne iubim…

Poate eu sunt prea ciudată…. sau poate că nu sunt eu cea mai în măsură să vorbesc… dar… Viaţa este făcută din o infinitate de clipe… fracţiuni de momente care pot perturba totul în jurul tău… Dragostea, este un soare prea mare ca să  îl ţinem noi oamenii pe umeri, pentru că am putea cădea sub strălucirea sa…  parcă aşa spunea cineva, la naibilui nu-mi mai amintesc cine…

Dar, practic cum ar fi dragostea  dacă nu am încerca să o măsurăm, ca mai apoi să ne agităm şi să tremurăm când trebuie să spunem cât de mult iubim?!…

Cu dragoste, Lilium

Dialogul eu-rilor…


EA: Vreau doar o mână care să o strângă pe a mea şi să parcurgem împreună un nou drum…. Nu sunt imposibilă, nu sunt legată de o durere „datată anterior”… sunt făcută din carne şi oase, lacrimi şi zâmbete… din spaţii goale şi spaţii pline, din fericire şi furie… şi îmi  doresc doar să  fiu „prinsă”… în întregime…

dueEL: Nu vreau să recunosc pentru că mă simt vulnerabil… şi nici nu aş putea… să iubesc pe altcineva aşa cum te iubesc pe tine… Eşti unică… eşti cea care mă face să plâng, chiar şi în momentele de fericire… Iubesc să te privesc… în timp ce facem dragoste… fiecare sunet al tău… mă excită… îţi place… şi…sunt fericit că eu sunt acela care te face să simţi acea plăcere…
…. deci… ce rămâne de făcut?!…
Cu dragoste, Lilium

Risc…


Să devii vulnerabil este cel mai mare risc… dar, făcând acest lucru poţi avea posibilitatea să fii cunoscut cu adevărat, aşa cum eşti tu… să fii iubit şi acceptat în inima celuilalt până la cel mai profund nivel… Până când nu vei risca, nu vei cunoaşte niciodată fericirea extraordinară de a fi iubit exact pentru cine şi ce eşti… cu bune şi cu rele… Iubeşte… învăţă să iubeşti… învaţă să fii tu… vulnerabil, deschis…

Risc..Cu dragoste, Lilium

Aşteptând…


V-aţi gândit vreodată cât timp din viaţa noastră ne petrecem aşteptând?… Aşteptăm să creştem, aşteptăm să terminăm şcoala, şi să găsim locul de muncă Perfect… partenerul Perfect…aşteptăm  copii, fericirea… şi apoi, după toate astea… suntem încă nesatisfăcuţi… ştim că toate acele lucruri pe care le-am aşteptat sunt importante, însă… nu sunt suficiente… încă lipseşte ceva… ceva sălbatic şi minunat… ceva intangibil… necuantificabil, necunoscut… şi astfel… eu însămi mă simt  goală şi expusă… vulnerabilă… şi încă, aşteptând… de data asta, aşteptându-te pe tine…

ORED1103_38_MastDP VMC ExtraBlack JLO - copie.inddCu dragoste, Lilium