Gânduri răsucite…


Departe… azi, strângâd puternic din dinţi… mi se par de ani lumină… îndrăgostită… cu câteva ore în urmă, am vrut să-ţi explic ce mică este diferenţa dintre „mă îndragostesc” şi „sunt îndrăgostit”…  Astăzi, prea puţin îmi pasă  să ştiu dacă acestea sunt pe drumul cel bun sau doar am găsit mijlocul să ajung la el… deşi, cu rucsacul de amintiri în spate, caut, sau… am găsit deja… sau poate nu voi găsi niciodată, pentru că m-am blocat pe o stradă infinită…

Gânduri rasucite…Singurul lucru pe care îl ştiu este că există, undeva…  pe o scară pe care o urc încet, neştiind dacă treapta următoare va fi mai mare, sau mai mică… sau pur şi simplu nu e…  Ce gânduri răsucite!… Pe scara, unde în fiecare zi pot să spun „sunt  îndrăgostită”…  iar a doua zi să repet din nou, pentru că simt mai mult decât ieri… şi mâine, cine ştie… „mă îndrăgostesc”, dar azi sunt deja, poate mâine va fi mai mult şi va fi o reîndrăgostire continuă… pentru că dragostea nu are un scop, este un tren care are nici o gară…
Şi este probabil, ca în ziua sau epoca când voi vorbi mai mult… decât să iubesc… atunci, nu voi mai putea iubi şi nu îţi voi mai repeta că sunt îndrăgostită… va fi ziua începutului de toamnă, când scara va avea doar scări pentru coborât… atunci, când te va regăsi nu va mai fi nimic special în rucsacul meu cu amintiri… nimic de a-ţi oferi… şi  atunci voi vedea sfârşitul drumului şi voi fi obligată să mă întorc înapoi… să căut o altă stradă… infinită…
Cu dragoste, Lilium

Reclame

Mâine şi… Azi…


Nu mă aştept ca bărbatul pe care îl iubesc să fie bronzat, statuar, frumos şi perfect psihic … dar, mă aştept ca atunci când se va uita la mine… privirea să îi fie plină de dor, de dorinţă şi de dragoste, indiferent dacă eu nu sunt tonifiată , tânără şi frumoasă…

Mâine si… Azi…Bărbatul pe care îl iubesc, trebuie să mă iubească pentru cine sunt si cum sunt… şi afecţiunea lui să nu se bazeze pe faptul că arăt într-un anumit fel… eu nu aştept asta de la el, îl voi accepta cu toate defectele şi imperfecţiunile lui… şi îl voi iubi chiar mai mult, pentru ele… deoarece acestea sunt parte din el şi pentru că îl iubesc…
Şi dacă, el nu mă poate iubi cu toate imperfecţiunile şi defectele, atunci… înseamnă nu mă iubeşte deloc cu adevărat… nu îmi pot trăi viaţa făcând mereu efortul ca pentru ziua de Mâine, să fiu cineva mai diferit şi „mai bun” decât cine sunt eu acum… pentru că acel Mâine poate să nu vină… eu sunt, cine sunt eu… Azi…
Lasă pe cineva să te iubească aşa cum eşti… aşa, cu toate greşelile tale… aşa, neatractivă cum te simti uneori si… ca neîmplinită, cum crezi că eşti… A crede că, trebuie să-ţi ascunzi toate părţi tale care sunt rupte… de teama că altcineva este incapabil de a iubi ceea ce este mai puţin perfect… este ca şi cum ai crede că lumina soarelui este incapabilă de a intra pe un geam spart şi să lumineze o cameră întunecată…
Cu dragoste, Lilium