A iubi femeia…


A iubi femeia este ca și cum ai degusta cel mai fin și mai bun vin roșu… parfumul său îți învăluie simțurile … sorbindu-l picătură cu picătură, îți provoacă o deosebită plăcere… îmbatându-te și trezind în tine dorințe ascunse…

a iubi femeiaCu dragoste, Lilium

Viaţa…


Câţi dintre voi oare nu v-aţi gândit şi nu v-aţi pus aceeaşi întrebare ca şi mine… oare ce este viaţa?!… eu una recunosc, este o întrebare care revine sistematic în mintea mea… şi de câte ori cred că am înţeles sau sunt aproape de răspuns, parcă mă îndepărtez şi mai tare de el… trebuie să spun mai întâi că, dacă fiecare dintre noi am şti să ne trăim viaţa, ar fi într-adevăr un lucru minunat… eu, am încercat mereu să o trăiasc cât pot de bine, evident cu urcuşurile şi coborâşurile care mi le-a oferit… care, practic tocmai acestea  au fost cele care m-au ajutat să merg mai departe şi mi-au oferi bucuria de fiecare zi… pentru a merge înainte… toţi avem probleme, dar mergem înainte cu puterea pe care o avem în noi şi care ne ajută să zâmbim din nou… de fapt, cred că asta este viaţa… un lucru minunat…  cu dificultăţile sale, cu problemele sale, cu momentele sale bune…  şi a cărei definiţie este  condiţionată prin faptul că trebuie să o trăim la cote maxime, cât mai bine şi mai frumos… pentru că nu poţi trăi decât o singură dată…
Viata..Viaţa este un bun preţios… şi imprevizibil…  drept dovadă că mulţi vorbesc despre soartă, noroc şi ghinion… dar, în parte cred că a arunca vina pe destin este greşit, pentru că viaţa o construieşti tu… cu alegerile tale, care pot fi corecte şi greşite… cu riscul că va trebui să plăteşti consecinţele la un moment dat… într-adevăr, nu avem capacitatea de a schimba multe din lucrurile pe care viaţa ni le pune în faţă… dar, putem alege… putem alege cum să le înfruntăm, cât să ne afecteze şi modul în care să ne putem transforma interior… chiar dacă la un moment dat am simţit că am o viaţă dublă şi am ştiut că nu aceea era calea dreaptă… pentru că o persoană nu va fi a ta, dacă nu împărtăşeşte cu tine anumite momente… aşa cum este foarte adevărat că, atunci când dragostea începe cu o persoană, viaţa pare frumoasă, plină de culoare… eu, încerc să trăiesc liniştită, cu spontaneitate şi dorinţa de a trăi frumos… deşi, uneori sufăr… dar, voinţa, dorinţa şi iubirea din mine mă fac să merg mai departe… cu genunchii, capul, şi coatele julite, sângerânde… dar merg mai departe… aşa este viaţa şi eu vreau şi îmi permit luxul să îmi doresc să o trăiesc… la modul meu…
disc vinilBineînţeles că mai suntem asediaţi şi de acele amintiri care rămân în mintea noastră… fiecare cel mai mic detaliu despre el sau ea,  va fi întotdeauna prezent în mintea ta… de exemplu, ziua în care v-aţi sărutat prima dată sau aţi făcut împreună chiar şi cel mai insignifiant lucru împreună pentru prima dată… sigur , vor fi doar amintiri…  dar totodată mereu va exista o primă dată pentru ceva… dacă stai să te gândeşti  poate părea de multe ori că o amintire nu este nimic… pentru că nu se poate atinge sau trăi… dar ai trăit-o, cândva… şi este importantă şi face parte din viaţă… acea viaţă, care, din păcate nu este întotdeauna uşoară, dar este la fel de uimitoare pentru că îţi oferă la schimb multe alte lucruri extraordinar de frumoase… de exemplu, dragostea… acea viaţă care îţi face atât de multe surprize atunci când te aştepţi mai puţin… te afli  într-o situaţie, fără măcar a realiza la început că eşti în ea… ştii doar că este o chimie, cuvinte se caută şi se completează, mai rău nici nu ai nevoie de cuvinte complicate sau vorbite… minţile şi inimile vorbesc în acea limbă mută şi ştiută doar de ele… şi te trezeşti că te îndrăgosteşti … totul se întâmplă atât de repede şi nu  îţi dai seama de nimic, ştii doar că te simţi bine… realizezi că vă este bine… o stare incredibilă de bine pune stăpânire pe tine şi tot ceea ce pare a fi în jurul tău… dispare… nu mai este…
Oricum, iar am plecat de la una şi am ajuns la alta… vorbă multă mai sunt!… definiţia exactă nu am găsit-o şi nici nu cred că există… ca şi concluzie, spun doar că viaţa nu este uşoară şi este compusă din tot şi din toate… bune sau rele, frumoase sau hâde… singurul îndemn de subliat ar fi… Permiteţi-vă luxul să vreţi, să doriţi şi să trăiţi viaţa la modul vostru!… este gratis şi colac peste pupăză este serie unică şi limitată… zic!
Cu dragoste, Lilium

P.S. Scuzaţi dacă am derapat puţin de la una la alta, dar capul e de vină… aglomeraţie mare  ♥♥♥

Cum?…


Eu nu înţeleg cum poţi să zâmbeşti toată ziua, dar să plângi în tine când vine noaptea şi trebuie să adormi?… Cum  o fotografie nu se schimbă, dar oamenii din ea se schimbă?… Cum poţi iubi atât de inocent, şi să poţi să te transformi în furie atât de repede?… Cum cel mai bun prieten poate deveni cel mai rău duşman al tău?… sau cum duşmanul tău cel mai rău să se transformă în cel mai bun prieten?… Cum “pentru totdeauna” se transformă în câteva luni scurte… şi mai apoi, ai face aproape orice pentru a avea înapoi ce ai pierdut?… Cum poţi da drumul la ceva, la care odată ai declarat că nu ai putea trăi fără?… Cum  să gândeşti că “a da drumul la ceva, cuiva” este cel mai bine pentru tine… nu doare la fel?!…  Cum oamenii care odată au vrut să-şi petreacă fiecare secundă cu tine, cred acum că… doar câteva minute din timpul lor, sunt mult prea preţioase pentru a le risipi?… Cum fac oamenii promisiuni cuiva pe care poartă în sufletele lor… chiar dacă ştiu cât de banal şi de uşor a devenit faptul să-ţi încalci promisiunile?… Cum pot oamenii să te şteargă din viaţa lor, pentru că aşa le este mai uşor… decât să încerce să rezolve lucrurile împreună?… cum?…

Cum..Cu dragoste, Lilium

Gânduri răsucite…


Departe… azi, strângâd puternic din dinţi… mi se par de ani lumină… îndrăgostită… cu câteva ore în urmă, am vrut să-ţi explic ce mică este diferenţa dintre „mă îndragostesc” şi „sunt îndrăgostit”…  Astăzi, prea puţin îmi pasă  să ştiu dacă acestea sunt pe drumul cel bun sau doar am găsit mijlocul să ajung la el… deşi, cu rucsacul de amintiri în spate, caut, sau… am găsit deja… sau poate nu voi găsi niciodată, pentru că m-am blocat pe o stradă infinită…

Gânduri rasucite…Singurul lucru pe care îl ştiu este că există, undeva…  pe o scară pe care o urc încet, neştiind dacă treapta următoare va fi mai mare, sau mai mică… sau pur şi simplu nu e…  Ce gânduri răsucite!… Pe scara, unde în fiecare zi pot să spun „sunt  îndrăgostită”…  iar a doua zi să repet din nou, pentru că simt mai mult decât ieri… şi mâine, cine ştie… „mă îndrăgostesc”, dar azi sunt deja, poate mâine va fi mai mult şi va fi o reîndrăgostire continuă… pentru că dragostea nu are un scop, este un tren care are nici o gară…
Şi este probabil, ca în ziua sau epoca când voi vorbi mai mult… decât să iubesc… atunci, nu voi mai putea iubi şi nu îţi voi mai repeta că sunt îndrăgostită… va fi ziua începutului de toamnă, când scara va avea doar scări pentru coborât… atunci, când te va regăsi nu va mai fi nimic special în rucsacul meu cu amintiri… nimic de a-ţi oferi… şi  atunci voi vedea sfârşitul drumului şi voi fi obligată să mă întorc înapoi… să căut o altă stradă… infinită…
Cu dragoste, Lilium

Când…


Fără tine mainile mele au nici un scop… şi aşa… ele pur şi simplu se odihnesc în poala mea…  în linişte… cu răbdare… aşteptând…dar… te întreb ceva… nu te superi, da?…

Cand..Când a fost ultima oară?… Ultima dată când cineva te-a sărutat…Cu dorinţă şi cu pasiune… Ultima dată când cineva te-a sărutat?… ca şi cum a însemnat ceva, cu adevărat… ca şi cum te-ar fi dorit… doar pe tine şi numai pe tine…ca şi cum nu ar mai fi existat nimeni altcineva pe lume… cu excepţia … Ta…
Când a fost ultima dată când cineva te-a sărutat?…Ca şi cum avea cu adevărat nevoie de tine… te dorea … Te iubea… Nu ţi s-a întâmplat?… păcat!… cred că, nici mie…

Cu dragoste, Lilium