Doar… niște cuvinte


A scrie… pentru mine este un impuls căruia nu ştiu să-i rezist… este iubirea și furia unei furtuni cu fulgere şi tunete… pe care încă nu ştiu să o controlez și care îmi invadează mintea  încet, încet… şi mai devreme sau mai târziu,  izbucnește și se transformă în ploaia ce cade peste suflet… şi nu se liniștește decât atunci când cuvintele au luat forma dorită…  şi stau linişte, tăcute pe foaia cuminte…

În seara asta, de exemplu am vrut să colorez cu cerneală aceasta pagină albă, așternând încet, prin penița stiloului, cuvinte din adâncul inimii… cine știe, poate vor fi de ajutor cuiva sau poate chiar mie… pentru că, întotdeauna avem  nevoie de speranţe, dorinţe, vise… și prin intermediul lor poate se va întâmpla ceea ce așteptăm… o viață…

Doar... niste cuvinteDe multe ori scriu de mână, pentru că doar așa simt că sunt eu… apoi transcriu aici, virtual… dar, furtuna dinainte este estopată… doar pe hârtie creionul a imprimat amprenta temerilor mele, a bucuriilor mele… a  gândurilor care vin de la inima la mâna… doar pe hârtie se simte mirosul… de mine… și atingând pagina pe care eu am alintat-o sau am supărat-o prin cuvintele așternute, m-ai putea vedea… un portret imaginar pe o foaie de hârtie, în timp ce gândurile și cuvintele mele, se așează bizar, unele în spatele altora… ca și cum ar forma o pentagramă mistică…  prind  formă şi devin muzică… o muzică pe care o compun pentru cineva anume…

Mi-ar plăcea să-mi pun buzele pe pagină… să las amprenta lor aici… și vreau să cred, ca să nu spun că știu…. că, ar putea pune gura pe acel desen imprimat … şi m-ar săruta ori de câte ori dorește… aș impregna pagina cu parfumul meu și un fior l-ar străbate și l-ar conduce la mine… ar putea atinge urmele scrisul meu apăsat şi ar fi ca și cum mi-ar înfiora pielea ușor …uşor şi delicat ca mângâierile sale…

În spațiile dintre cuvintele, ar putea asculta tăcerile mele…  și printre cuvinte mi-ar putea auzi vocea…  râsul… și jena, atunci când scriu rânduri precum acestea…

Cu dragoste, Lilium

Reclame

3 gânduri despre „Doar… niște cuvinte

  1. ” Prietend drag , ne cunoastem de-o viaţă ,
    De ani si ani lăngă mine te stiu ,
    Mi-ai dat mereu cu-n cuvănt o povaţă
    Si-n ceasul greu ai fost sprijinul viu .

    Prieten drag , ce-mi aperi drumul in tăcere ,
    M-ai însoţit la fericire si durere .
    Te chem din nou , stand cu gandul departe ,
    La ceas tarziu , sa ma ierţi dacă-ţi scriu .

    Prieten drag , iubirea nu-i asa departe ,
    De ani si ani tăcerea noastră ne desparte
    Dar dacă tu crezi si-acum că iuberea-i un simplu vis – să mă ierţi că ti-am scris ! ”

    PRIETEN DRAG
    Pompilia Stoian .

    Apreciază

  2. Precizare nu neaparat necesara :

    Cantecul ” Prieten drag ” a fost compus de neasemuitul Radu Serban .
    Interpreta , Pompilia Stoian , este personajul care a constituit o determinanta in destinul zbuciumat al Eternului Dan Spătaru .
    Desigur , acestea sunt povesti de mult uitate insa eu continui sa cred ca ” Prieten drag ” asa uitat ori poate demodat , constituie un mesaj care trece peste timp si generaţii .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.