Timpul s-a oprit…


Ochii ei continuă să urmărească… fiecare pas greşit, fiecare silabă… ca şi cum el ar fi umblat în apus de soare… cu nu mai mult decât mândria lui şi câteva cuvinte alese… ea nu l-a urmat… de ce ar face-o?…

Timpul s-a oprit..El i-a luat deja  sufletul şi… a dus-o de-a lungul abisului… tulburărilor lui… şi obiceiurilor care îi umpleau ziua… Timpul s-a oprit acum… eternitatea a pariat departe de proiecţiile viitorului, de iluzii, şi de murmure agonizânde… ale tuturor motivelor pentru care ea ar fi trebuit să ţină pasul… cu el…
Cu dragoste, Lilium