Mulţumesc!…


Un an, uneori  pare a fi o lungă perioadă de timp şi alte ori pare că trece prea repede…  Ce este timpul?… timpul este ca un vas enorm în care sunt aruncate şi amestecate urâţenia, frumuseţea, fericirea, durerea… viaţa şi moartea… destinele noastre, ale tuturor…

ninsoareMă gândesc de câteva zile să încerc să scriu acest post… De fapt, mai mult de câteva zile… câteva săptămâni… eram blocată, nu că nu am avut timp… Una din problemele mele a fost că nu mai putem simţi nimic, eram golită de sentimentele care m-au călăuzit o viaţă întreagă… nu că nu aş fi avut nimic de spus, problema era că aş fi avut prea multe de spus…  prea multe lucruri despre care aş fi putut scrie… toate acele lucruri care m-au făcut să mă simt confuză… Aşa că, m-am abţinut de la scris… Acum sunt ok şi am decis că voi scrie aproape zi de zi, aşternându-mi gândurile pe hârtie, în loc să mai creez un blocaj haotic în capul meu…

MultumescŞi iată-mă aici… mai trece încă un an… Timpul trece şi câteodată nici măcar nu îmi dau seama… parcă ieri aveam douăzeci de ani şi cu paşi de gigant mă apropiam de treizeci de de ani… şi a venit prea repede rândul la patruzeci de ani… i-am depăşit, dar asta nu mă face să nu mă întreb…Ce este în mine diferit faţă de acum douăzeci de ani în urmă?… câteodată chiar mi se pare că nu sunt diferită de adolescenta  care visa la un viitor luminos şi abundent în iubire…
Totul este atât de ciudat!… Dar, vreau să să fiu optimistă… aşa cum am fost o viaţă întreagă…Unele dintre lucrurile care nu-mi plac, le pot schimba… şi practic, viaţa mea nu este aşa de rea…trebuie doar să vreau şi îmi pot scrie viitorul aşa cum simt eu… Eu trebuie sa o fac… şi o voi face!…
Ideea că a trecut deja un an, tot strecoară un pic de teamă şi regret  în sufletul nostru… pentru timpul irosit cu lucruri mici şi neimportante, care nu se mai întoarce… De fapt, a trecut doar un alt an… şi ne aşteaptă mulţi ani înainte… să  sperăm, că ne vor aduce satisfacţii… asta pentru a echilibra deziluziile pe care viaţa le va pune întotdeauna în faţa noastră…
Anul acesta am citit mult, am scris mult… lucruri care mi-ar place să le fac cât mai mult… şi mai ales am cunoscut, am descoperit oameni de care nu am ştiut înainte… şi asta îmi bucură sufletul… dar, meritul cel mai mare este al vostru… al celor care citiţi blogul şi site-ul ziarului la care scriu… Fără voi, probabil blog-ul şi „cariera mea de mâzgălitor de cuvinte” ar fi avut o viaţă foarte scurtă… fără voi, cei care citiţi posturile mele, mi-ar fi pierit entuziasmul şi încrederea … fără voi, nu ar fi existat nici acest post!…
Deci, vă mulţumesc vouă pentru tot acest timp petrecut împreună!… Mulţumesc fiecărei persoane care mi-a îndrăgit avalanşa de cuvinte şi sentimente amestecate… inclusiv celor care vor citi aceste rânduri!

Multumesc lilium Toţi suntem nerăbdatori în aşteptarea noului an… Cel mai frumos lucru este că în acest moment, regăsim din nou speranţa… care, poate am abandonat-o prea des în ultima vreme… dar, dincolo de speranţă  sper că în acest an certitudinea va fi laitmotivul  zilele voastre.
Pentru 2014 eu nu cer nimic… toate vor veni aşa cum au fost scrise… aş vrea doar ca oamenii pe care îi iubesc să fie un pic mai fericiţi… Vouă, vă doresc să vă realizaţi visele, să atingeţi cerul cu degetele… şi să vă înălţaţi cât mai sus pentru a îmbrăţişa soarele… Iubiţi şi îndrăzniţi să Visaţi!… Un An nou fericit şi senin tuturor!
Mulţumesc tuturor!
Cu dragoste, Lilium

Reclame