Mulţumesc!…


Un an, uneori  pare a fi o lungă perioadă de timp şi alte ori pare că trece prea repede…  Ce este timpul?… timpul este ca un vas enorm în care sunt aruncate şi amestecate urâţenia, frumuseţea, fericirea, durerea… viaţa şi moartea… destinele noastre, ale tuturor…

ninsoareMă gândesc de câteva zile să încerc să scriu acest post… De fapt, mai mult de câteva zile… câteva săptămâni… eram blocată, nu că nu am avut timp… Una din problemele mele a fost că nu mai putem simţi nimic, eram golită de sentimentele care m-au călăuzit o viaţă întreagă… nu că nu aş fi avut nimic de spus, problema era că aş fi avut prea multe de spus…  prea multe lucruri despre care aş fi putut scrie… toate acele lucruri care m-au făcut să mă simt confuză… Aşa că, m-am abţinut de la scris… Acum sunt ok şi am decis că voi scrie aproape zi de zi, aşternându-mi gândurile pe hârtie, în loc să mai creez un blocaj haotic în capul meu…

MultumescŞi iată-mă aici… mai trece încă un an… Timpul trece şi câteodată nici măcar nu îmi dau seama… parcă ieri aveam douăzeci de ani şi cu paşi de gigant mă apropiam de treizeci de de ani… şi a venit prea repede rândul la patruzeci de ani… i-am depăşit, dar asta nu mă face să nu mă întreb…Ce este în mine diferit faţă de acum douăzeci de ani în urmă?… câteodată chiar mi se pare că nu sunt diferită de adolescenta  care visa la un viitor luminos şi abundent în iubire…
Totul este atât de ciudat!… Dar, vreau să să fiu optimistă… aşa cum am fost o viaţă întreagă…Unele dintre lucrurile care nu-mi plac, le pot schimba… şi practic, viaţa mea nu este aşa de rea…trebuie doar să vreau şi îmi pot scrie viitorul aşa cum simt eu… Eu trebuie sa o fac… şi o voi face!…
Ideea că a trecut deja un an, tot strecoară un pic de teamă şi regret  în sufletul nostru… pentru timpul irosit cu lucruri mici şi neimportante, care nu se mai întoarce… De fapt, a trecut doar un alt an… şi ne aşteaptă mulţi ani înainte… să  sperăm, că ne vor aduce satisfacţii… asta pentru a echilibra deziluziile pe care viaţa le va pune întotdeauna în faţa noastră…
Anul acesta am citit mult, am scris mult… lucruri care mi-ar place să le fac cât mai mult… şi mai ales am cunoscut, am descoperit oameni de care nu am ştiut înainte… şi asta îmi bucură sufletul… dar, meritul cel mai mare este al vostru… al celor care citiţi blogul şi site-ul ziarului la care scriu… Fără voi, probabil blog-ul şi „cariera mea de mâzgălitor de cuvinte” ar fi avut o viaţă foarte scurtă… fără voi, cei care citiţi posturile mele, mi-ar fi pierit entuziasmul şi încrederea … fără voi, nu ar fi existat nici acest post!…
Deci, vă mulţumesc vouă pentru tot acest timp petrecut împreună!… Mulţumesc fiecărei persoane care mi-a îndrăgit avalanşa de cuvinte şi sentimente amestecate… inclusiv celor care vor citi aceste rânduri!

Multumesc lilium Toţi suntem nerăbdatori în aşteptarea noului an… Cel mai frumos lucru este că în acest moment, regăsim din nou speranţa… care, poate am abandonat-o prea des în ultima vreme… dar, dincolo de speranţă  sper că în acest an certitudinea va fi laitmotivul  zilele voastre.
Pentru 2014 eu nu cer nimic… toate vor veni aşa cum au fost scrise… aş vrea doar ca oamenii pe care îi iubesc să fie un pic mai fericiţi… Vouă, vă doresc să vă realizaţi visele, să atingeţi cerul cu degetele… şi să vă înălţaţi cât mai sus pentru a îmbrăţişa soarele… Iubiţi şi îndrăzniţi să Visaţi!… Un An nou fericit şi senin tuturor!
Mulţumesc tuturor!
Cu dragoste, Lilium

Reclame

Iubire imposibilă sau nu?…


Atunci când sufletul îţi este frământat de himerele trecutului, refuzi să fii fericit, să gândeşti şi să înţelegi că… poate este „acel cineva special pentru tine” şi… fugi… de sentimentele care te învăluie, şi faci tot posibilul ca tot ce ai visat şi poţi avea… să se năruie… pentru că ţi-e teamă… Toată viaţa a fost în tine, a rămas cu tine… chiar şi atunci când nu era… în capul tău, ai adormit cu ea şi cu ea te trezeai dimineaţa… În toţi aceşti ani nu ai încetat niciodată să fii îndrăgostit, să iubeşti… dar, alegi să înăbuşi visul…

fugaDar, dragii mei… iubirile imposibile nu se sfârşesc niciodată… ele sunt acelea care durează pentru totdeauna… pentru o viaţă… frumos, dar greu de suportat totodată… Ce folos că mai târziu, printre lacrimi şi regrete îţi dai seama… cât era de specială… pentru tine… şi cât ai greşit, fugind de iubire…
Când găseşti o persoană specială, adormi ştiind că o visezi şi te trezeşti cu speranţa de a o auzi… ştii că nu o poţi vedea… ştii că este departe de ochii tăi, dar aproape în gândurile tale… Când găseşti pe cineva special, viaţa ta se schimbă… tu nu îţi dai seama… este intrat deja în inima ta… nu ştii dacă o poţi numi „iubirea ta”, ştii doar că nu te poţi întoarce din drum…
Când  cineva este special, totul în jurul tău ia o altă culoare… culoarea visării… şi simţi parfumul iubirii… şi tu, nu poţi face nimic altceva decât să visezi… la ea… Ştii că nu ar trebui… Ştii că este un vis imposibil… şi ce dacă, oare nu asta este menirea omului?… să încerce să materializeze chiar şi visele ce par imposibile?!… tu, vrei să visezi şi nu vrei să te trezeşti… nu vrei să suferi… vrei doar… să te pierzi în ochii săi… şi să laşi magia iubirii să îţi pătrundă în cele mai neatinse cotloane ale fiinţei tale…

Iubire imposibila sau nu..Iubirea este întotdeauna specială şi mai presus de orice este un har divin… de ce oamenii consideră că trebuie să fugi de iubire, că trebuie să o suprimi pentru că nu a venit la momentul potrivit şi în conjuctura potrivită?… de ce numim anumite iubiri…iubiri imposibile?… 
Iubirea este magia sufletului… iubirea se naşte independent de voinţa noastră mentală… magia, miracolul sunt har divin… se naşte şi creşte… aşa cum o stea străluceşte datorită soarelui său… aşa cum un surâs îţi înfloreşte într-o clipită pe chip… aşa cum primăvara aduce mereu viaţa… aşa cum noaptea este plină de vise şi secrete… aşa cum vântul este liber de orice constrângeri… aşa cum şi visele imposibile devin realitate dacă îţi doreşti cu adevărat… Când iubirea se naşte… se naşte şi gata!… ea este mai presus de orice alt lucru pe lume, este chiar mai presus de moarte… merge dincolo de ea… iubirea înseamnă ieri, azi, mâine… înseamnă eternitate… înseamnă viaţă fără de moarte…
Atât!… voi concluzionaţi…
Cu dragoste, Lilium

Scrisoare către Dumnezeu…


Lilium - Parfum De Femeie

Am decis să-Ţi scriu Doamne… extrem de dificil! …De ce este atâta durere?… dacă Dumnezeu există şi vede… şi este prea des pe buzele tuturor… Şi tu, Dumnezeul meu, de ce taci şi aştepţi ?… În dragostea Ta neţărmurită mă pierd, tu mă iubeşti şi eu nu înţeleg… Zilnic, mori pe altarele din lumea întreagă, şi eu… impasibilă, îmi distrag inima cu gânduri banale… Te rog cu disperare să-mi dai darul credinţei, dar… mintea mea rătăceşte departe de misterul morţii şi învierii Tale… Dar Tu eşti Tatăl meu, ştii ruga copilului Tău şi îi vei acorda… actul meu de credinţă…

Scrisoare catre DumnezeuNu ştiu ce este bun în viaţa mea , şi dacă există ceva… Te simt departe, de neatins, dar… încă mă simt aproape în momentele fericite şi triste… şi sper întotdeauna, în mila Ta… pentru că cerul Tău este aici, dragostea Ta peste tot, oriunde există viaţă… la fel ca…

Vezi articolul original 551 de cuvinte mai mult

Magia Crăciunului


În cea mai magică noapte a anului… în cer se aprinde o stea, cea mai luminoasă şi cea mai frumoasă!… şi ne aminteşte că lumina sa protejază  speranţele noastre… şi ne aduce aminte că toţi suntem la fel…

brad luminiteÎmi place să cred că acest Crăciun ce soseşte va fi capabil să şteargă neînţelegerile, indiferenţa, egoismul, josnicia, răutatea, care, din păcate, caracterizează vieţile multor oameni… lăsând loc liber în inimi pentru iubire şi recunoştinţă…Crăciunul este iubire, pentru că redescoperă sensibilitatea din inimile oamenilor… Crăciunul este uniune, pentru toţi cei care caută şi doresc o legătură puternică şi de durată… dragostea, pacea şi respectul…

cadouri1Craciunul a sosit şi toată lumea dăruieşte un cadou frumos celor iubiţi… dar, cel mai mare cadou şi cel mai frumos cadou este acela de a avea întotdeauna în viaţa de zi cu zi, oameni care te iubesc şi care îţi stau alături în timpul momentele cele mai dificile… şi cele mai frumoase.

pruncul Eu cred în Crăciun, cred în familie, cred în puterea şi văpăile dragostei, purificatoare ale sufletului nostru!
Vă doresc un Crăciun fericit din inimă tuturor!
Liliana Manea

Această prezentare necesită JavaScript.

O inimă şi…durere…


Lilium - Parfum De Femeie

„Inima mea bate doar pentru tine”… E adevărat să ştii… Fiecare cuvânt,fiecare gest,fiecare apropo, spus în glumă…fiecare mângâiere, fiecare sărut, fiecare atingere, fiecare privire… toate au fost adevărate, erau adevărate pentru mine… Am fost rea, ştii?… şi nu ai făcut nimic pentru a încerca să mă înţelegi, să vorbeşti cu mine… chiar nu ai facut nimic!… Nu ai vrut să-mi dai explicaţii, motivaţii, chiar şi o minciuna era suficientă… chiar şi „dă-te din calea mea pentru totdeauna”… aş fi acceptat-o, aş fi făcut-o, ar fi fost totuşi ceva pe care l-ai fi spus… În schimb nimic !… tăcere, doar tăcere…

O inima si...durere..Am fost rănită şi dezamăgită în toate modurile posibile… Te-am aşteptat mult… prea mult… chiar dacă ai fi meritat mult mai puţin… Dar nimic nu te-a făcut să vorbeşti cu mine, să-mi spui ceva… Ştii că aş fi stat lângă tine… acum, totul parcă s-a stins în neant şi mă…

Vezi articolul original 338 de cuvinte mai mult

Dreptul de a simţi durere…


Cresc deasupra pământului şi planează pe cer… păsările au fost simboluri de putere şi libertate de-a lungul veacurilor… păsările sunt legătura noastră cu tărâmurile divine sau supranaturale, care sunt dincolo de obişnuit…păsările ne însoţesc de la sosirea în viaţă şi dincolo de moarte… pentru că aceste creaturi înaripate sunt cărăuşii şi simbolurile sufletului nostru… sufletul în sine, care zboară spre cer… se înalţă… plin de iubire sau de durere…

Dreptul de a simţi durere…Mulţi se tem de ei înşişi, de păsărea sufletului pe care o ţin încarcerată, fugind de propria lor realitate… dar cel mai mult de sentimentele lor… mulţi  vorbesc despre cât de mare este iubirea lor, dar sunt prostii… Dragostea doare… Sentimentele sunt tulburătoare… mulţi cred că durerea este rea şi periculoasă… dar, cum să poţi iubi dacă îţi este frică să simţi?… Durerea poate că este menită pentru a ne trezi… de obicei încercăm să ne ascundem durerea… dar, greşim… durerea trebuie să o ducem cu noi… nu poţi şti sau simţi cât de puternic eşti fără a experimenta durerea… totul depinde de modul cum o duci… asta e ceea ce contează… Durerea, de fapt  este un sentiment… şi sentimentele tale sunt o parte din tine… propria realitate… dacă te simţi ruşinat de ele şi le ascunzi, le permiţi celorlalţi să îţi distrugă realitatea… ar trebui să te ridici  în picioare şi să strigi pentru dreptul tău de a simţi durerea ta… să eliberezi pasărea sufletului tău… sufletul, dacă nu este liber… moare… şi noi, odată cu el… devenim nişte morţi vii…
Nu trebuie pus nici un obstacol în calea nici unui suflet care doreşte să se înalţe… mai trist este că nimeni nu ne poate închide pasărea sufletului dacă noi nu permitem… noi înşine suntem cei care punem obstacole… şi mai rău, ne simţim sufletul încorsetat pentru că noi permitem asta… eu recunosc, am repetat de multe ori această greşeală… şi nu rămâne decât rămâne să vorbeşti tu, cu tine…  ca un idiot… despre cât mai putem îndura, despre ce ne doare sau despre greutăţile pe care le avem… nu înţelegem calamităţile destinului care s-au abătut asupra noastră… şi ne doare acea revoltă interioară, pe care nu mai avem curajul să o exteriorizăm… ne doare că munca noastră de cele mai multe ori nu e apreciată de nimeni… ne certăm singuri despre nopţile nedormite… despre foamea de puritate, de cunoştinţe, de răbdare, de bunătatea pe care o arătăm oamenilor care nu merită… ne facem procese de conştiinţă pentru că avem încăpăţânarea de a căuta dragostea autentică, adevărul şi… că nu avem putere şi voinţă suficientă pentru a ne înarma cu armele dreptăţii şi să tăiem… răul şi durerea ce ne sunt provocate…

stopMi-aş dori să pot vorbi nu numai în limba oamenilor, ci şi a îngerilor… a îngerilor pentru că ei, posibil că se fac mai bine înţeleşi… dar mă simt secată de dragoste, sunt doar un un gong zgomotos… poate, dacă aş avea puteri profetice şi aş reuşi să înţeleg toate misterele minţii şi sufletului uman… dacă aş avea toată credinţa din lume şi dragostea mi-ar încălzi inima din nou… aş muta munţii… dar, nu am dragoste… şi eu sunt nimic fără dragoste… sau poate doar un munte de durere… poate, dacă aş da tot ce am şi dacă mi-aş purifica corpul în flacăra iubirii pure… dar, dragostea s-a prefăcut în fum… şi nu am câştigat decât o durere arzătoare… Dragostea nu este durere… este răbdare şi bunătate… dragostea nu este invidioasă sau lăudăroasă… nu este arogantă sau nepoliticoasă…  şi nu obligă pe nimeni să îi urmeze calea… nu se irită şi nici nu are resentimente… mulţi poate vor spune că sunt nebună… e dreptul lor… dar fără dragoste nimic nu este posibil… şi cel mai important… nu îmi este ruşine să mă ridic în picioare şi să strig dreptul de simţi durerea ca pe o renaştere… pentru că sufletul meu a fost şi va fi… pasărea phoenix…
Cu dragoste, Lilium

La tine acasă…


Umple-te cu lucruri frumoase… Umple-te cu conversaţii în noaptea târzie şi lucruri care te ţine tinăr… fură constelaţii şi înfăşoare-le în jurul gleznelor…  ţine strâns mâna celui care te iubeşte… şi răspăteşte-l cu dragoste…. Umple-te de cuvintele… cu toate cuvintele…. nu doar cele care te menţin în siguranţă… citeşte poezie… ca pe un manual de instrucţiuni… uită-te la filme ca şi cum acestea te-ar  învaţă cum să trăieşti… sapă nişe în inima ta pentru lăsa toate lucrurile care te dor să iasă… nu le lăsa să te rănească… îndragosteşte-te sub lumina lunii sau sub luminile fluorescente… chiar nu contează… important este să te  îndrăgosteşti de lumină…

La tine acasa..Înconjoară-te cu lucruri pe care le  iubeşti.. de oameni care te iubesc…. Cumpără-ţi flori… Bucură-te de frumos… Dormi cu ferestrele deschise în timpul verii şi ascultă conversaţiile dintre greieri… stai dezordonată sau fii impecabilă… contează doar ca în sufletul tău să fie frumos aşa cum vrei tu să fii… Fă ceea ce vrei… este inima ta şi corpul tău… este la tine acasă…
Cu dragoste, Lilium