Gri…


Cerul este gri, culorile sunt estompate şi stinse… până şi inimile riscă să se stingă…chiar dacă ele sunt pline de dragoste şi de dorinţa de a oferi iubire… nimeni nu o vrea… nu vor să privească în inimi… nu vor să asculte cântul minunat al dragostei… sunt surzi şi orbi…păcat!… ar fi nevoie de atât de puţin ca să-şi facă inima fericită… Un cuvânt, un gest, o îmbrăţişare…

Gri…De ce trebuie să negaţi fericirea?…  doar pentru că vă este teamă să vă oferiţi complet altei persoane?… Teama de suferinţă… Ce prostie, aş spune… sau poate că au prea mare respect faţă de ei înşişi?… Orice ar fi tot o prostie este… vor trece pe lângă dragoste şi fericire şi… vor deveni gri şi… stinşi… precum cerul fără culoare…
Cu dragoste, Lilium