De vorbă cu dragostea mea…


O dragoste… o intensitate imensă… care durează de un timp… la un an distanţă, continuă… cu suişuri şi coborâşuri… şi acum, mă regăsesc printre amintiri… după infinite momente de dăruire totală… sunt aici şi visez cu ochii deschişi la o zi în care pot striga către toată lumea… că te iubesc şi… sunt cu cea mai frumoasa femeie din lume… o zi nedefinită, departe… aproape… nu se ştie… între timp,  încerc să mă prefac, să rezist, să-mi recuperez poziţia în faţa ta şi… să fiu întotdeauna, prezenţă constantă lângă tine…

De vorba cu dragostea mea.. Îmi găsesc cu greu cuvintele în ultima vreme…  dar am ştiut din primul moment că voi rămâne lipit de tine… te-am atins şi te-am simţit… am ştiut că nu voi putea să-ţi rezist … am ştiut-o întotdeauna…  Şi inima îmi bate puternic, doar când mă gândeasc din nou la prima seară… când mă frământam… oare mă iubeşte?…  şi acum îmi reverberează în cap această întrebare… dar apoi, parcă fugi, te desprinzi de mine… eşti  blocată şi ţi-e teamă… de mine…  totul era perfect… găsisem o femeie perfectă, pentru mine… am avut-o şi acum, eu o fac să sufere… pe mine şi tâmpeniile mele nu dau o ceapă degerată, contează doar că sunt încă îndrăgostit de ea… că avem suişuri şi coborâşuri şi chiar şi aşa, iubirea mea a crescut…
Nu există nici un obstacol sau vreo dificultate  care să fi împiedicat  iubirea mea, poate…uneori, doar am încetinit ritmul… doar atât!… Este cea mai mare dovadă de iubire pe care puteam să o dau… dar este evident, natural… deoarece cu tine mi-a fost şi îmi este mai bine decât cu oricine altcineva… când vorbim, de exemplu… eşti persoana cu care am vorbit mai multe şi mai profund, deschizându-mi  intimitatea, fără nici o pudoare… eşti persoana cu care este cel mai frumos să vorbesc… mă farmeci şi îmi umpli sufletul atunci când îmi povesteşti  despre tine şi viaţa ta…
Îmi transmiţi emoţii în tot ceea ce fac cu tine… e frumos să ne trăim în viaţa de zi cu zi în interiorul sau în afara casei… să pregătim, să aranjăm, să ne jucăm, să gătim… când mergem pe jos la plimbare … bucurându-mă de modul  în care, de fiecare dată, tu, cu drag, ai grijă de mine…  Totul are un sens diferit cu tine, pentru că tu îmi umpli inima, pentru că eşti persoana cea mai completă şi mai fascinantă pe care am cunoscut-o vreodată… de fiecare dată îmi umpli sufletul  într-un mod ce mă înfricoşează… pentru că te iubesc… din ce în ce mai mult… muza mea, iubita mea…
Cu dragoste, Lilium

Reclame

3 gânduri despre „De vorbă cu dragostea mea…

  1. Teama nu e aici…nu a fost si nu este aici…Este acolo la tine! Si inca mai este acolo. Dupa atata vreme, cine ar fi crezut?
    Credeam ca ai nevoie de timp tocmai ca sa alungi aceasta teama: “faptul ca relatia noastra a evoluat repede cred ca ma sperie” Asa mi-ai spus atunci.
    Si in timp teama ta mai mult se inteteste. Si nu e de mirare. Ai devenit alt om…de nerecunoscut 
    Tu TI-AI dat TIE dovada de iubire in toti acesti ani, nu mie. Dimpotriva, te-ai straduit din rasputeri sa ma faci sa inteleg ca ai devenit alt om, un cu totul diferit de cel pe care l-am cunoscut si nu ai pregetat sa ma faci sa sufar.
    Ma faci sa sufar absolut gratuit. Nu te intreb de ce. Dar nici nu ma tem.
    Nu de tine ma tem. Ti-am dovedit-o! Dintre noi doi DOAR EU am curaj sa iti vorbesc direct si sa spun lucrurilor pe nume. Doar eu am curaj sa ne vedem. Doar eu am curaj sa o luam de acolo de unde am ramas.
    Tu alegi de fiecare data alta masca tocmai pentru ca te temi.
    Asta e modul tau de a comunica: indirect. Teama de responsabilitate.
    Asta e modul tau de a fi: posibilitatea de a fugi oricand din calea dragostei care presupune trainicie. Posibilitatea de a lovi si de a fugi.
    De dragul tau fac tot felul de compromisuri, pana si acesta de a cobori la nivelul tau de “traire” virtuala si comunicare indirecta. Iar dragostea e un fel de comunicare.
    Uite si tu cum am ajuns sa comunicam noi doi din cauza ca inca ti-e frica!
    Pana cand?
    Cu dragoste pentru noi doi, Anthurium

    Apreciază

    • Anthurium, iti multumesc pentru comentariile minunate… cat priveste teama de responsabilitate… nuuuu!….poate, uneori oamenii sunt doar, selectivi… … poate doar teama de a fi respins, teama de a nu te ridica la inaltimea asteptarilor celuilalt… lasa loc interpretarilor gresite ale actiunilor tale…
      Iti multumesc, oricine ai fi tu…pentru ca citesti randurile pe care le astern pe aceasta hartie virtuala… 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.