O inimă şi…durere…


„Inima mea bate doar pentru tine”… E adevărat să ştii… Fiecare cuvânt,fiecare gest,fiecare apropo, spus în glumă…fiecare mângâiere, fiecare sărut, fiecare atingere, fiecare privire… toate au fost adevărate, erau adevărate pentru mine… Am fost rea, ştii?… şi nu ai făcut nimic pentru a încerca să mă înţelegi, să vorbeşti cu mine… chiar nu ai facut nimic!… Nu ai vrut să-mi dai explicaţii, motivaţii, chiar şi o minciuna era suficientă… chiar şi „dă-te din calea mea pentru totdeauna”… aş fi acceptat-o, aş fi făcut-o, ar fi fost totuşi ceva pe care l-ai fi spus… În schimb nimic !… tăcere, doar tăcere…

O inima si...durere..Am fost rănită şi dezamăgită în toate modurile posibile… Te-am aşteptat mult… prea mult… chiar dacă ai fi meritat mult mai puţin… Dar nimic nu te-a făcut să vorbeşti cu mine, să-mi spui ceva… Ştii că aş fi stat lângă tine… acum, totul parcă s-a stins în neant şi mă lupt cu mine să nu mai reînvii în memorie momentele frumoase petrecute împreună… Cum este posibil?… Cum aş putea face ca toate să dispară?… Îmi lipseai, aveam nevoie de tine… aşteptam un ceva care mi-ar fi dat puterea de a mă convinge pe mine însămi că… şi tu mă vroiai, că şi tu mă iubeai… dar nu a fost să fie aşa, a fost totul ca un blestem…
Acum, dacă în inima mea cineva ar căuta un strop de iubire pentru tine… i-ar fi foarte greu…i s-ar părea că nu mai este nimic, ci doar gol, un vid imens…pentru că nimeni nu mă poate completa cum făceai tu… şi mă tem, mi-e atât de frică… nu vreau ca nimeni să găsească locul unde ţin ascunsă dragostea ta… inima mea, chiar dacă bate încă… nu mai poate lupta… mi-aş dori să poată, jur!… aş dori să mai simt încă o dată emoţia şi fiorul iubirii, dar… aş vrea ca măcar pentru o dată şi pentru totdeauna, să fie dragoste adevărată… Acum, mi se pare că totul este aproape imposibil… imposibil!… iată cuvântul potrivit… se pare că între tine şi mine nu a fost niciodată nimic… niciodată… înţelegi?… dar, ce spun eu!… cum să ştii tu?… tu, care eşti atât de prins cu viaţa ta, de tine însuţi…tu care nu ştii să te emoţionezi, nu ştii ce înseamnă să te încerce sentimente, tu… atât de insensibil, având chestiile tale… în tăcerea ta…tu, tu şi iarăşi tu… ştii, îmi doresc să te pot şterge… pentru totdeauna… ca şi cum nu te-aş fi întâlnit vreodată!… Dumnezeule, câtă dezamăgire mi-ai adus… dar, tot nu am înţeles de ce toate acestea?…
Poate nici nu voi afla vreodată şi voi rămâne cu acest vid… cu toată durerea… Pentru că răutatea ta, falsitatea şi minciunile tale, răceala şi indiferenţa, au depăşit toate limitele… Mă întreb dacă ai întradevăr o inimă şi dacă ştii să o foloseşti… şi dacă ştii, la ce foloseşte?… oare… tu ai vreun strop de iubire de oferit cuiva?…
Cu dragoste, Lilium

 

Reclame

3 gânduri despre „O inimă şi…durere…

    • o samanta devine floare numai daca gradinarul este iscusit… si mai apoi, cand infloreste… daca nu este iubita, se ofileste si moare… indiferent cata dragoste si frumusete ar avea de oferit floarea, daca gradinarul nu o ingrijeste…ea va muri… asa este si cu iubirea… trebuie sa fie ingrijita in fiecare zi, altfel se va ofili si va muri…

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.