Oare de ce plâng îngerii?…


Se spune ca, atunci cand ploua ingerii plang…Oare de ce plang ?… pentru noi ?… plang oare, pentru ca noi, oamenii, nu am invatat inca sa pretuim viata?… plang oare, pentru ca noi, oamenii, inca nu am am invatat din greselile comise in trecut si…le repetam la infinit?…plang oare, pentru ca de multe ori ne-au dat aripile lor sa zburam si… noi, ca oameni ce suntem…le-am frant aripile sau le-am pierdut?…plang oare, pentru ca ingerii nu pot minti si au mereu credinta ca noi, oamenii ne vom schimba?…sau…plang oare, pentru ca noi, oamenii, nici macar nu credem ca ei exista?…

oare de ce plang ingerii
Eu, am invatat sa plang, sa zambesc, sa rad cu lacrimi…dar, se pare ca…uneori, sufletul meu adoarme cu fruntea pe o frunza…cade intr-un somn adanc doar pentru faptul ca, increderea si lumina i-au fost distruse de praful intunericului cotidian si al celor fara iubire sau ura…fara culoare, fara nimic uman in sufletul lor…
Eu, am invatat ca trebuie sa vorbesc…liber !…pentru ca parerea mea exista, e reala…ca si mine… nesupusa, libera de gandirea stramta si intortocheata precum cea a duplicitarului…
Eu, am invatat sa cant…sa cant cu sufletul!…sufletul creeaza cele mai sublime armonii pentru ca… muzica vine din suflet…muzica este evadarea si zborul…a sufletului si a mintii…dintr-un cotidian anost si trist…
Eu, am invatat sa-mi port hainele…rareori ele sunt o masca!…ele arata cand suntem bucurosi, indragostiti sau… purtam doliu, adanc in sufletul mostru…
Eu, am invatat sa lupt…sa lupt cu viata!…dar, oare obtinem ceva fara lupta in aceasta viata?…cateodata avem norocul sa intalnim persoane care, ne pot ajuta sa trecem mai usor peste obstacole…dar, cateodata avem nesansa…si asta se intampla din pacate, deseori…sa intalnim persoane care ne “biciuiesc” sufletul… prin vorbele sau faptele lor… dar trebuie sa le multumin pentru ca datorita lor poate ne calim si suntem mai puternici…
Eu, am invatat ca…exista iubire adevarata!…nu este doar o poveste… trebuie doar sa privesti in jurul tau si…vei vedea iubirea in toate formele ei…trebuie doar sa deschizi ochii sufletului…priveste-o, cat e de sublima!…Eu, am invatat sa iubesc chiar si atunci cand am inima franta… am invata sa iubesc cand mintea rataceste pierduta in cautarea ratiunii…
Eu, am invatat sa merg cu capul sus!… chiar si in momentele in care soarta mi-a fost potrivnica…am invatat sa stiu sa ajut alte persoane atunci cand nimeni nu le ajuta…
Eu, am invatat ca…din pacate timpul trece prea repede!…ma uit la chipul meu in oglinda si… inteleg!… oh, Doamne!…fiecare rid, mai fin sau mai adanc imi provoaca multe aduceri aminte… genele clipesc si… sunt incarcate de povara amintirilor…dar, oare ce am fi noi oamenii fara amintiri?!…
Eu, mai am inca multe de invatat!…mi-am “invatat” multe lectii de-a lungul timpului…dar, pana voi inchide ochii se pare ca mai am de invatat, inca de o mie de multe ori mai multe lectii…Eu, vreau sa traiesc clipa de azi!…Eu, vreau sa nu mai repet aceleasi greseli!…
Eu, vreau ca ingerii sa nu mai planga si…sa-mi imprumute aripile lor… sa ma pot inalta deasupra intunericului…sa pot savura viata asta, a mea…atat cat a mai ramas din ea!…Eu cred in ingeri si in iubirea lor!…
De aceea, te rog!..Invata si tu, caci…chiar si atunci cand totul pare pierdut si iti este greu, cand multi te hulesc si te judeca…te rog, asculta sfatul meu: ZAMBESTE SI IUBESTE!… asa, ingerii nu vor mai plange si te vor veghea…

Reclame